Ultimele 4 zile le-am trăit pe fusul orar de Monaco, “in the pursuit of honour and glory” așa cum începe prezentarea celui mai frumos motorsport din lume. Vacanța s-a terminat, a început Campionatul Mondial de Raliuri 2019.

Rally Monte Carlo – modul tradițional de a începe WRC, cel mai faimos, cel mai imprevizibil, cel pe care toți vor să îl câștige. Un raliu în care standardul înseamnă abandonuri pe un asfalt uscat, umed, ud, cu porțiuni de zăpadă, gheață, black ice, viraje cu macadam sau chiar porțiuni de iarbă. Singurul raliu în care selecția de anvelope e formată din 4 modele Michelin: Pilot Sport supersoft, soft, Pilot Alpin with studs (anvelope de iarnă cu cuie, alt model decât cel pe care îl vom vedea la Rally Sweden) și Pilot Alpin without studs (aceeași compoziție și profil de anvelopă de iarnă, dar fără cuie).

Playground of the rich, fast and courageous – un eveniment care ne-a adus la început de 2019 emoțiile atât de necesare – cei doi Seb, campionii unei generații, față în față. Împreună, Sebastien Ogier și Sebastien Loeb au dominat toate cele 15 ediții ale WRC din 2004 încoace (9 titluri de campion absolut Loeb din 2004-2012, apoi 6 titluri Ogier 2013-2018) și au laolaltă 13 victorii la Rally Monte Carlo. Anul acesta, Ogier a revenit în echipa Citroen după 8 ani de absență, în timp ce Loeb trece la Hyundai după ce întreaga carieră și-a construit-o alături de francezii de la Citroen. Însă așteptările de acasă nu s-au potrivit cu cele dictate pe probe.

După aproape 2 săptămâni în Peru, unde a reușit să ocupe locul III la final de Dakar 2019, echipajul legendă Loeb/Elena au zburat direct în noul Hyundai i20 WRC pentru primii kilometri de teste cu materialul de concurs, pe drumurile din Alpii francezi. Câteva nopți nedormite, jet lag-ul, dar cu siguranță și schimbarea majoră de echipă prin care Loeb revine în WRC și-au pus amprenta.

Raliul a început pragmatic joi seara direct în orașelul montan Gap, trecând peste opulența casinoului din Monte-Carlo cu care ne-am obișnuit din edițiile anterioare. Primele două probe s-au ținut pe noapte: un Tanak de nerecunoscut a deschis balul cu o victorie pe prima probă, lăsându-i pe cei doi Sebi pe locurile 3 și 4, în spate cu 10.6 secunde (Ogier) și 23.2 sec (Loeb). Neuville și-a adjudecat victoria pe a doua probă cu Ogier suflându-i în ceafă, însă Tanak și-a păstrat avansul în fruntea clasamentului, în timp ce Loeb a încheiat seara pe 8 general. De parcă nu era suficient că Suninen a sărit afară pe prima probă și spectatorii nu au reușit să îl scoată, Rovanpera a sărit peste el și l-a înfipt și mai bine în zăpadă, în timp ce i-a redesenat spatele mașinii. Totuși, copilul minune a reușit să scoată mașina și și-a văzut de drum, mai mult la figurat decât la propriu, pentru că își lăsase rampa de lumini în portbagajul lui Suninen.

Un Meeke vesel și zen de parcă ar fi fost într-un yoga retreat în ultimele luni a ocupat locul 2 pe prima probă. Chiar dacă a avut mici probleme în a-și păstra anvelopele intacte pe jante de-a lungul raliului, a reușit să ajungă cu mașina întreagă la finish, ba chiar a adus și 5 puncte noii sale echipei, Toyota, printr-o victorie pe power stage-ul care a închis duminică raliul. Totuși, să vezi pilotul și copilotul atât de zâmbitori la finalul probelor e o schimbare pozitivă, dacă nu chiar enervant de fericită în contextul atât de tensionat al “luptei serioase de la vârf”. Meeke a declarat că simte că a renăscut și este recunoscător pentru această a doua șansă, după ce a fost dat afară de la Citroen în 2018. Se bucură de schimbările făcute – echipă, copilot – și spune că se simte “acasă” în noua mașină de concurs, ceea ce nu poate decât să ne redea și nouă speranța în visul său de a lupta pentru titlu.

După ce prima probă a zilei de vineri a fost anulată din cauza spectatorilor care stăteau în locuri nesigure pe finalul PS3, Loeb le-a arătat tinerilor cu ce se mănâncă Monte printr-o victorie pe PS4, singura de la acest eveniment. Cumva previzibil, când aproape toți au plecat pe aceleași gume – 4 ierni cu cuie și 2 softuri (cu excepția lui Mikkelsen care luase 3 cu cuie și 3 softuri ?!), maestrul a plecat cu 2 din fiecare. A urcat pe 4 general, după alte 2 probe a căzut pe 7, s-a întors apoi pe 3 pentru o probă numai ca să bifeze și locul 5 general după încă o probă, la finalul aceleiași zile.

Între timp, greșeala lui Neuville de vineri ne-a bântuit pe toți până duminică, când nu am putut să-mi beau cafeaua în liniște pentru că s-a gândit el să meargă la plimbare pe un drum lateral pe PS6, pierzând astfel vreo 15 secunde și cam orice avantaj semnificativ ar fi putut avea în fața lui Ogier. Din acest moment a fost vorba de o muncă de recuperare: 14 secunde după PS7, doar 2 la finalul zilei după PS8.

Ziua de sâmbătă a adus “condițiile clasice” pentru Monte-Carlo: acel moment când orice anvelope ai alege, e greșit – oricum ar fi, o parte din drum e la umbră, unde pândește black ice, iar o parte are asfalt uscat, la soare, eventual cu ceva pământ scos din interioarele tăiate. Să reușești să greșești mai rău decât atât pare imposibil – Tidemand a reușit însă, pentru că a plecat cu o singură rezervă, pe care a și trebuit să o folosească după prima probă a zilei, rămânând cu un mare morcov pe post de rezervă pentru restul buclei.

Loeb și Elena au rămas pe cap cu “copiii” în lupta pentru locul 3: Tanak deja acomodat cu mașina în al doilea an de Toyota, Latvala cu un progres încet dar sigur și Mikkelsen luat prin surprindere de propria evoluție (și de noua cască) – toți într-un interval de 8 secunde. Din păcate, la început de sâmbătă, entuziasmul locului 3 general proaspăt bifat de pretty face Andreas a fost întrerupt brutal de un viraj murdar luat plin, acel “flying finish” al PS9 unde și-a lăsat roata stângă spate cu tot cu suspensie.

Tanak care, dacă nu ar fi pierdut vineri peste 2 minute cu o pană pe PS7, s-ar fi luptat cu Ogier și Neuville pentru locul I, după cum a demonstrat-o sâmbătă și duminică, cu șirul de victorii pe PS 9-14.

După ce vineri și-a rupt suspensia și a restartat după regula super rally, Lappi a abandonat de tot sâmbătă din cauza unei probleme tehnice nespecificate la al său Citroen.

Evans a început ziua cu o pană pe care a ales să meargă 16 kilometri. Decizia s-a dovedit a fi bună, pentru că a pierdut cam un minut pe PS9, care nu era deosebit de rapidă. PS10 i-a adus însă abandonul încă din primul kilometru: o porțiune de black ice l-a surprins, a agățat acostamentul care l-a tras în jos, oprindu-se într-un copac și avariind consistent a sa Ford Fiesta WRC. Tot acolo a avut și Tanak “a fancy moment”, din care a scăpat însă cu bine, chiar foarte bine având în vedere că a continuat să câștige probe.

Localnicul Seb și pretendentul la titlu Neuville ne-au ținut cu pastilele de inimă pe noptieră până duminică la prânz. Ziua a început cu 2 secunde avans Ogier în fața lui Neuville. Au urmat 5.6, 5.3, 4.1 – diferență despre care Ogier spune cu experiența unui pilot care a câștigat raliul de 6 ori că este “nothing”. Toate astea în timp ce Tanak bate probele cu ochii pe podium iar Latvala trece în fața lui Loeb pe locul 3 general, cu 4.7 secunde avans. Zâmbetul lui Meeke rezistă.

Duminică erau 2 bucle cu 2 probe fără service între ele, deci anvelopele ar fi trebuit menajate. Neuville “keeps pushing” și scade diferența față de Ogier la 3.3 după PS13, apoi la 3.2 după PS14.  Ogier a declarat că are ceva probleme cu mașina…Ultimul ecart de pe PS15 îl arăta pe Neuville cu 3.3 secunde mai rapid ca Ogier, însă cumva francezul a băgat lemne pe foc iar înainte de power stage și-a păstrat un avans de 4 zecimi de secundă în fața belgienilor! Ce cafea, ar fi fost cazul de o tărie ca să reziști emoțiilor.

Pe principiul: 4 anvelope – 2000 de euro, zâmbetul lui Meeke – neprețuit, englezul nu a menajat nimic în ultima zi și entuziasmul său a fost răsplătit cu victoria pe power stage. Neuville a dat tot ce a putut pe probă și e chiar interesant de revăzut abordarea ultimului viraj: celula era plasată fix înaintea unui ac de păr, ceea ce înseamnă că ultimele zecimi se jucau și acolo, în încercarea de a nu sări afară după finish. Dar, ca să nu o mai lungesc, nu a fost suficient. Ogier a câștigat pentru a 7-a oară Rally Monte-Carlo, cu o diferență de 2.2 secunde în fața lui Neuville. Podiumul a fost completat de Tanak, care și-a asigurat un loc în lumina reflectoarelor pentru următoarele raliuri din 2019.

Următorul raliu din WRC este Rally Sweden, care va avea loc pe 14-17 februarie 2019. Puteți urmări totul live pe WRC+ All Live.

Sursă foto: WRC.com și paginile de facebook TOYOTA GAZOO Racing WRC, Hyundai Motorsport, Citroën Racing, M-Sport și Automobile Club de Monaco